Like this:

Se poate observa că în prezent pădurile,spaţiile verzii sunt tot mai mult înlocuite cu terenuri construite,păsările schimbă crengile cu antene mass-media. În interacţiunea lor cu mediul,oamenii îl modifică dar şi ei înşişi se transformă, de aceea este bine să se cunoască efectele acţiunilor asupra naturii dar şi modul cum aceasta îl răsplăteşte. În tot ceea ce facem trebuie să ţinem seama de principiul dezvoltării durabile.Conform acestei teorii “Dezvoltarea durabila este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile lor”. Spaţiile verzi, care şi aşa sunt puţine, se micşorează în fiecare an, în loc să crească. Dacă aş putea, i-aş întreba pe cei care dau aprobările pentru construcţiile pe spaţiile verzi, la sănătatea celorlalţi se gândesc puţin, la generaţiile viitoare, care vor inhala o groază de noxe? Se gândesc oare că bieţii copii nu au locuri de joacă amenajate corespunzător şi sunt ca şi inexistente? Sunt sigur că fiecare îşi doreşte să trăiască în condiţii cât mai bune din punct de vedere al mediului înconjurător şi să aibă un spaţiu mai bine aerat. Copacii sunt mai eficienţi decât zgârie-norii. Spaţiul verde nu este un moft, mai ales în zilele de caniculă, când temperatura în oraşe e mai mare cu câteva grade Celsius datorită încălzirii betoanelor şi asfaltului. Spaţiile verzi au rolul de a răcori şi împrospăta aerul pe care îl respirăm pentru sănătatea locuitorilor şi pentru o viaţă socială normală. În prezent, cele 12 milioane de persoane care locuiesc în spaţiul urban în România se bucură doar de 9 metri pătraţi de verdeaţă. Comparativ cu nivelul Uniunii Europene, suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor este de minimum 26 metri pătraţi, iar recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sugerează un minimum de 50 metri pătraţi pe cap de locuitor. Ceea ce rezultă că dimensiunea suprafeţelor de spaţii verzi de pe teritoriul localităţilor din România este mult sub nivelul acestor standarde europene. Problema spaţiilor verzi din zonele urbane s-a agravat tot mai mult în ultimii ani. Motivele care au dus la diminuarea spaţiilor verzi sunt creşterea traficului rutier, dezvoltarea de activităţi economice în parcuri şi grădini publice şi, nu în ultimul rând, extinderea suprafeţelor construite. În ţară, suprafaţa de spaţiu verde care revine unui locuitor din mediul urban variază de la 126 de metri pătraţi în judeţul Ialomiţa până la sub un metru pătrat în judeţul Giurgiu. În prezent, în municipiul Giurgiu spaţiul verde pentru un locuitor este de aproape 3 metri pătraţi, dar există localităţi din judeţ unde nu se ajunge nici la un metru pătrat de spaţiu verde pe locuitor. În ceea ce priveşte municipiul Giurgiu , autoritatea locală a investit mult în ultimii ani în crearea de noi spaţii verzi şi astfel a fost amenajat chiar în centrul oraşului un parc în suprafaţă de aproximativ un hectar şi sunt în pregătire alte trei parcuri a căror suprafaţă totală va fi mai mare de 30 de hectare astfel putând să fie îndeplinită condiţia ca fiecărui locuitor să îi corespundă o suprafaţă de 26 metri pătraţi de spaţiu verde. Multe zone urbane din România sunt deficitare în ce priveşte spaţiile verzi, microclimatul acestor zone caracterizându-se printr-un regim termic nefavorabil, uscăciune atmosferică şi reducerea curenţilor de aer naturali. Vegetaţia lemnoasă din interiorul oraşelor moderează temperaturile excesive, atenuează variaţiile de temperatură diurne şi sezoniere. Datorită umbririi şi prin procesul de evapo-transpiraţie amasei verde, temperatura medie anuală a aerului în zilele de vara este cu 2-3,5°C mai scăzută în apropierea pădurilor şi în interiorul spaţiilor libere cu arbori faţă de zonele neplantate ale oraşului, şi cu 12-14°C mai scăzută decât temperatura construcţiilor, a ariilor betonate şi asfaltate. Ne plângem de lipsa zonelor verzi care fac aerul aproape de nerespirat. Ne plângem mai ales vara, dar ne instalăm din ce în ce mai multe aparate de aer condiţionat. Dacă fiecare locuitor ar planta un copac şi am ocroti spaţiile verzi, temperatura ar scădea cu până la 4 grade! Raportul dintre verdeaţă şi beton în oraş trebuie să fie de peste 3! În străinătate, pentru un copac tăiat se plantează la loc alţi 3, prin urmare putem vorbi aici de o protejare puternică a spaţiului verde. Autorităţile de mediu din ţara noastră ar trebui să intervină şi să educe populaţia. Apărarea spaţiului verde este obligaţia noastră, a tuturor! Este apreciat că o fâşie verde, plantată cu arbori şi arbuşti cu lăţimea de 50-100m poate răcori ambianţa în zilele de vară cu până la 3,5°C. Pe perioada iernii temperatura din ariile plantate este uşor mai ridicată decât în zonele deschise deoarece masa lemnoasă reduce vântul. Astfel, pentru protecţia nord – estică a clădirilor şi incintelor se utilizează într-o pondere mai ridicată coniferele, densitatea frunzişului acestora diminuând efectul de răcire al vânturilor aspre. În paralel cu îmbunătăţirea regimului termic, vegetaţia determină şi creşterea umidităţii relative a aerului cu 7-14% în parcuri şi păduri, cu consecinţe pozitive şi asupra zonelor învecinate. Se apreciază că un arbore dintr-un aliniament stradal poate evapora 5mc apă/an iar prezenţa apelor deschise ornamentale (lacuri, iazuri, bazine…) şi utilitare contribuie la realizarea unui nivel higrometric confortabil al aerului urban, mai ales pe timp de vară. O altă soluţie ar fi desfiinţarea actualelor garaje dintre blocurile de locuinţe, construirea de garaje subterane şi amenajarea unor parcuri cu verdeaţă pe plafoanele acestora. Protejaţi spaţiile verzi din zonele urbane, pentru ca şi urmaşii noştri să se bucure de ele. Este important să ne implicăm în acţiuni care, deşi poate unora dintre noi par lipsite de importanţă şi consumatoare de timp şi de energie, contribuie la sănătatea aerului pe care îl respirăm.. Haideţi, să ne implicăm şi să plantăm câte un pom……şi veţi vedea ce bucurie în suflet veţi simţi dacă trecând pe o stradă oarecare dintr-un oraş oarecare , ne-am putea mândri spunând : “Acest copac a fost plantat de mine ! ” Protejaţi natura, pentru ca şi urmaşii noştri să se bucure de pădurile, de solurile, de aerul şi de apele care acum ni se oferă gratuit, dar pe care le-am putea pierde într-un viitor nu prea îndepărtat,dacă nu luăm măsuri câtă vreme acest lucru stă în puterea noastră!