Calculatorul care consuma cafea va avea curand o prietena care sa-i tina companie pe birou. Este vorba de cel mai nou aparat eco-friendly de pe piata, imprimanta care foloseste zat de cafea!

RITI printer este castigatorul sectiunii “eco” de anul acesta al prestigiosului concurs Greener Gadgets Design Competition. Noul device este cu adevarat revolutionar. Pur si simplu foloseste zatul de cafea sau pliculetele uzate de ceai pentru a crea print-uri de calculator.

Pentru a folosi noua masinarie sugubeata, trebuie doar sa o alimentezi cu coli de hartie ss a adaugi zatul de cafea sau resturile de ceai in compartimentul destinat cernelii. Dupa care trebuie doar sa apesi butonul de imprimare. Masinaria minune nici macar nu foloseste curent electric, dupa cum declara entuziasmati membrii juriului competitiei Greener Gadgets. Deoarece RITI este actionat manual, nu este potrivit pentru proiecte de anvergura. Poate printa doar in alb-negru, dar salveaza costurile legate de electricitate si cerneala

Sursa:descopera.ro

Se poate observa că în prezent pădurile,spaţiile verzii sunt tot mai mult înlocuite cu terenuri construite,păsările schimbă crengile cu antene mass-media. În interacţiunea lor cu mediul,oamenii îl modifică dar şi ei înşişi se transformă, de aceea este bine să se cunoască efectele acţiunilor asupra naturii dar şi modul cum aceasta îl răsplăteşte. În tot ceea ce facem trebuie să ţinem seama de principiul dezvoltării durabile.Conform acestei teorii “Dezvoltarea durabila este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile lor”. Spaţiile verzi, care şi aşa sunt puţine, se micşorează în fiecare an, în loc să crească. Dacă aş putea, i-aş întreba pe cei care dau aprobările pentru construcţiile pe spaţiile verzi, la sănătatea celorlalţi se gândesc puţin, la generaţiile viitoare, care vor inhala o groază de noxe? Se gândesc oare că bieţii copii nu au locuri de joacă amenajate corespunzător şi sunt ca şi inexistente? Sunt sigur că fiecare îşi doreşte să trăiască în condiţii cât mai bune din punct de vedere al mediului înconjurător şi să aibă un spaţiu mai bine aerat. Copacii sunt mai eficienţi decât zgârie-norii. Spaţiul verde nu este un moft, mai ales în zilele de caniculă, când temperatura în oraşe e mai mare cu câteva grade Celsius datorită încălzirii betoanelor şi asfaltului. Spaţiile verzi au rolul de a răcori şi împrospăta aerul pe care îl respirăm pentru sănătatea locuitorilor şi pentru o viaţă socială normală. În prezent, cele 12 milioane de persoane care locuiesc în spaţiul urban în România se bucură doar de 9 metri pătraţi de verdeaţă. Comparativ cu nivelul Uniunii Europene, suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor este de minimum 26 metri pătraţi, iar recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sugerează un minimum de 50 metri pătraţi pe cap de locuitor. Ceea ce rezultă că dimensiunea suprafeţelor de spaţii verzi de pe teritoriul localităţilor din România este mult sub nivelul acestor standarde europene. Problema spaţiilor verzi din zonele urbane s-a agravat tot mai mult în ultimii ani. Motivele care au dus la diminuarea spaţiilor verzi sunt creşterea traficului rutier, dezvoltarea de activităţi economice în parcuri şi grădini publice şi, nu în ultimul rând, extinderea suprafeţelor construite. În ţară, suprafaţa de spaţiu verde care revine unui locuitor din mediul urban variază de la 126 de metri pătraţi în judeţul Ialomiţa până la sub un metru pătrat în judeţul Giurgiu. În prezent, în municipiul Giurgiu spaţiul verde pentru un locuitor este de aproape 3 metri pătraţi, dar există localităţi din judeţ unde nu se ajunge nici la un metru pătrat de spaţiu verde pe locuitor. În ceea ce priveşte municipiul Giurgiu , autoritatea locală a investit mult în ultimii ani în crearea de noi spaţii verzi şi astfel a fost amenajat chiar în centrul oraşului un parc în suprafaţă de aproximativ un hectar şi sunt în pregătire alte trei parcuri a căror suprafaţă totală va fi mai mare de 30 de hectare astfel putând să fie îndeplinită condiţia ca fiecărui locuitor să îi corespundă o suprafaţă de 26 metri pătraţi de spaţiu verde. Multe zone urbane din România sunt deficitare în ce priveşte spaţiile verzi, microclimatul acestor zone caracterizându-se printr-un regim termic nefavorabil, uscăciune atmosferică şi reducerea curenţilor de aer naturali. Vegetaţia lemnoasă din interiorul oraşelor moderează temperaturile excesive, atenuează variaţiile de temperatură diurne şi sezoniere. Datorită umbririi şi prin procesul de evapo-transpiraţie amasei verde, temperatura medie anuală a aerului în zilele de vara este cu 2-3,5°C mai scăzută în apropierea pădurilor şi în interiorul spaţiilor libere cu arbori faţă de zonele neplantate ale oraşului, şi cu 12-14°C mai scăzută decât temperatura construcţiilor, a ariilor betonate şi asfaltate. Ne plângem de lipsa zonelor verzi care fac aerul aproape de nerespirat. Ne plângem mai ales vara, dar ne instalăm din ce în ce mai multe aparate de aer condiţionat. Dacă fiecare locuitor ar planta un copac şi am ocroti spaţiile verzi, temperatura ar scădea cu până la 4 grade! Raportul dintre verdeaţă şi beton în oraş trebuie să fie de peste 3! În străinătate, pentru un copac tăiat se plantează la loc alţi 3, prin urmare putem vorbi aici de o protejare puternică a spaţiului verde. Autorităţile de mediu din ţara noastră ar trebui să intervină şi să educe populaţia. Apărarea spaţiului verde este obligaţia noastră, a tuturor! Este apreciat că o fâşie verde, plantată cu arbori şi arbuşti cu lăţimea de 50-100m poate răcori ambianţa în zilele de vară cu până la 3,5°C. Pe perioada iernii temperatura din ariile plantate este uşor mai ridicată decât în zonele deschise deoarece masa lemnoasă reduce vântul. Astfel, pentru protecţia nord – estică a clădirilor şi incintelor se utilizează într-o pondere mai ridicată coniferele, densitatea frunzişului acestora diminuând efectul de răcire al vânturilor aspre. În paralel cu îmbunătăţirea regimului termic, vegetaţia determină şi creşterea umidităţii relative a aerului cu 7-14% în parcuri şi păduri, cu consecinţe pozitive şi asupra zonelor învecinate. Se apreciază că un arbore dintr-un aliniament stradal poate evapora 5mc apă/an iar prezenţa apelor deschise ornamentale (lacuri, iazuri, bazine…) şi utilitare contribuie la realizarea unui nivel higrometric confortabil al aerului urban, mai ales pe timp de vară. O altă soluţie ar fi desfiinţarea actualelor garaje dintre blocurile de locuinţe, construirea de garaje subterane şi amenajarea unor parcuri cu verdeaţă pe plafoanele acestora. Protejaţi spaţiile verzi din zonele urbane, pentru ca şi urmaşii noştri să se bucure de ele. Este important să ne implicăm în acţiuni care, deşi poate unora dintre noi par lipsite de importanţă şi consumatoare de timp şi de energie, contribuie la sănătatea aerului pe care îl respirăm.. Haideţi, să ne implicăm şi să plantăm câte un pom……şi veţi vedea ce bucurie în suflet veţi simţi dacă trecând pe o stradă oarecare dintr-un oraş oarecare , ne-am putea mândri spunând : “Acest copac a fost plantat de mine ! ” Protejaţi natura, pentru ca şi urmaşii noştri să se bucure de pădurile, de solurile, de aerul şi de apele care acum ni se oferă gratuit, dar pe care le-am putea pierde într-un viitor nu prea îndepărtat,dacă nu luăm măsuri câtă vreme acest lucru stă în puterea noastră!

Se pare ca tot ce avem mai drag este viata in care ne gasim familia si pe tote celelalte persoane pe care le cunoastem.Dar daca nu ar mai fii natura?Daca totul ar fi vestejit?Ce s-ar intampla cu noi?Ne-am pierde si familia si cunoscutii deoarece nu ar mai fii paduri ,plante care ne dau noua viata.PROTEJATI NATURA!!! CACI EA ESTE CASA NOASTRA

 Planeta noastra sufera din neglijenta unor oameni care polueaza mediul. Ei nu sunt intotdeauna constienti de raul pe care il fac, dar cu ajutorul vostru ii vom face sa se gandeasca la efectele activitatilor lor asupra vietii planetei si, bineinteles, asupra noastra, a tuturor. Din dorinta de a avea o viata comoda, oamenii au poluat, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, ducand la disparitia multor specii de plante si animale. Oamenii sunt confruntati la randul lor cu diferite boli cauzate de poluare iar interventiile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mari. Impreuna vom intelege ca traim pe aceeasi planeta de care trebuie sa avem grija cu totii! Ceea ce natura a creat in milioane de ani se poate distruge in cateva zile, luni sau ani. Pentru a evita distrugerea mediului trebuie sa cunoasteti legile acestuia si sa actionati in conformitate cu ele, trebuie sa invatati sa protejati, sa ocrotiti si sa conservati elementele mediului natural. Viitorul planetei sta in mainile noastre! Sunteti pregatiti sa cunoasteti si sa protejati mediul inconjurator? Impreuna putem sa avem o planeta curata!

Si nu uitati: Omul nu poate sa supravietuiasca fara natura, pe cand natura poate exista si fara prezenta oamenilor.

Atunci când te decizi să duci o viaţă sănătoasă are loc o schimbare. Începi să te simţi cu adevărat bine. Începi să acorzi o mai mare atenţie vieţii tale, viitorului, obiectivelor pe care le ai, trecutului şi relaţiilor din viaţa ta.

Probabil un organism sănătos şi frumos este o solidă motivaţie. Vestea bună este că un corp frumos se însoţeşte cu un stil de viaţă sănătos. Ca premisă, fiecare dintre noi posedă un corp minunat! Trebuie doar ca uneori să ne amintim că a avea grijă de noi înşine poate fi uneori mai plăcut şi mai distractiv decât unele dintre obiceiurile greşite pe care nu ar trebui să le avem.

Din fericire, acum a fi sănătos se consideră a fi la modă. Shoppingul de produse ecologice, drumeţiile, mersul pe jos, ciclismul, yoga, sunt toate activităţi pe care doar oamenii cool le fac. În schimb, nu e cool să te plângi prea mult de viaţă, greutate şi fericire în general. Cu toţii ştim că există o multitudine de remedii pentru acestea. Înscrie-te la cursuri de yoga sau dans, aleargă, plimbă-te cu bicicleta şi…hrăneşte-te ecologic!

Cu un stil de viata ecologic ajuti natura si pe tine insuti. Eliminand mersul cu masina vei ajuta mediul, mancand ecologic te vei ajuta pe tine. Ce zici? Merita?

Ne-am născut cu toţii pe Pământ. Respirăm, visăm, trăim aici, chiar dacă uneori ne trezim pe neaşteptate cu capul în nori. Ne trezim zi de zi şi păşim pe pământ cu un aer firesc, chiar arogant, fără să ne dăm seama că simplul nostru mers  reprezintă un miracol pentru care suntem datori să luptăm.

Privim răsăritul în dimineţile însorite, fără să apreciem cu adevărat lumina care ni se oferă. Avem de cele mai multe ori impresia că suntem unicii stăpâni, peste tot, peste toate – stăpâni ai planetei pe care trăim. Ce gând copilăresc, nu-i aşa? Caci adevărul este că nu putem fi nici măcar proprii noştri stăpâni. Da. Adevarul este că nu Pământul ne aparţine, ci noi îi aparţinem. Asta dacă nu cumva am uitat deja să fim oameni. Suntem egoişti, însă, paradoxal, refuzăm prin ignoranţă să acţionăm spre binele nostru. Iar binele nostru este binele Pământului.

“Dar ce pot eu să fac? Sunt atât de mic.” Iată o replică demnă de Tom Degeţel. Însă chiar şi acest personaj a reuşit, prin iniţiativă, responsabilitate şi încredere în sine să FACĂ ceva, să rămână om. Într-adevăr, suntem cu toţii atât de mici, dar poate nu degeaba se spune: “Unde-s mulţi, puterea creşte!”. Peste şase miliarde şi jumătate de oameni – douăzeci şi unu de milioane de români … e aproape imposibil să nu putem schimba ceva în bine; putem să devenim uriaşi, dacă dorim. Putem să reparăm măcar o parte din greşelile pe care le-am făcut până acum. Putem să renunţăm la ignoranţă atunci când suntem tentaţi să aruncăm ambalaje şi hârtii pe stradă sau atunci când îl vedem pe altul făcând asta. Putem să fim atenţi la sfaturile ecologice, să învăţăm să privim viaţa în verde.

Poate că nu trebuie neapărat să devenim cu toţii ecologişti, poate că e suficient să ne reamintim că ni se spune “oameni”, poate că e de ajuns doar să privim viaţa ca pe un dar de la batrânul Pământ şi, cine ştie, poate că în acest fel vom ajunge să fim mai mulţumiţi de noi înşine şi să respirăm un aer mai curat. Nu-i aşa că astfel lumea va deveni de zece ori mai bună?

E păcat să-i refuzăm planetei şi nouă înşine şansa de a fi mai sănătoşi, mai frumoşi. Haideţi, încercaţi să mai stingeţi din când în când lumina şi aparatele electrice, “salvaţi” nişte apă, atunci când vă spălaţi pe dinţi, folosiţi coşurile de gunoi exact aşa cum trebuie să fie folosite! Nu e greu deloc … Eu am încercat deja. Şi dacă toate astea încă nu v-au convins, ei bine … atunci navigaţi puţin printre amintirile voastre, cuibăriţi-vă mintea în copilăria în care existau patru anotimpuri. Nu v-aţi simţi vinovaţi dacă lucrurile cu care ne-am obişnuit toţi ar deveni deodată străine, ciudate?

Ca adulţi preocupaţi de mediul înconjurător, suntem conştienţi de faptul că avem încă multe lucruri de învăţat şi de schimbat, începând cu propriul stil de viaţă, pentru ca acţiunile noastre cumulate să aibă un impact pozitiv în lume şi chiar să influenţeze comportamentul altor persoane. Putem începe chiar de acasă, în primul rând cei care avem copii, căci aceştia se vor izbi de exemple negative la tot pasul şi este bine să înţeleagă ce fel de comportament este util, bun, frumos şi care este, dimpotrivă, «nepoliticos» (cuvânt pe care îl folosesc în explicaţiile date fetiţei mele de aproape 3 ani).

Dar ce metode practice să folosim în acest scop? Am reunit aici câteva idei (proprii sau adunate de pe internet) şi sper să se mai adune şi altele pe acest site, din experienţa altor părinţi. Desigur, primul pas este să ne revizuim propriul comportament, noi fiind principalul model pe care îl imită cei mici. Acest aspect se va regăsi şi în ideile de mai jos:

1.- Le putem explica copiilor ce înseamnă poluarea, cu definiţii potrivite pentru fiecare vârstă: de exemplu, celor mai mici le putem vorbi despre fum (care ne face să tuşim) şi despre lipsa apei (dacă nu au apă, peştii şi plantele mor).
2.- Clasicul sfat de a stinge lumina la ieşirea din cameră (şi televizorul, radioul, DVD-playerul etc. atunci când nu le mai folosim).
3.- Putem alege împreună cu copiii jucării care nu necesită baterii, explicându-le de ce.
4.- Din aceleaşi motive pentru care am ajuns să preferăm duşul în defavoarea băii, le putem face copiilor doar un «duşuleţ», păstrând plăcerea băii pentru ocazii speciale.
5.- Putem merge pe jos până la şcoală sau grădiniţă, explicându-le că maşinile scot foarte mult fum.

6.- Ca exemplu personal, este bine ca cei mici să vadă că şi noi, părinţii, folosim transportul în comun (sau bicicleta) pentru a merge la serviciu, că mergem la cumpărături înarmaţi cu sacoşa proprie, că separăm deşeurile şi le aruncăm pe fiecare în containerul potrivit. Mergând într-o zi cu Diana la un centru de colectare a hârtiei pentru a le «dona» maculatura casnică (nu arunc hârtia în containerul albastru fiindcă sigur va fi contaminată de deşeurile menajere ale altora), am avut surpriza plăcută de a primi la schimb o carte cu poveşti pentru fetiţă.
7.- Ciornele sau foile de hârtie scrise pe o singură parte şi de care nu mai avem nevoie se pot transforma în planşe de colorat, iar după «consumare» în avioane de hârtie sau material bun pentru decupat. În plus, putem confecţiona jucării din cartoanele de ouă, cilindrul de carton al sulurilor de hârtie igienică etc. Cu condiţia să ne dăm frâu liber imaginaţiei.
8.- La fel ca părinţii şi bunicii noştri (chiar dacă din alte motive), putem îmbrăca mezinii în hainele care le-au rămas mici fraţilor mai mari. Iar dacă nu avem decât un singur copil, ar fi o idee bună ca acesta să ne vadă dăruind hăinuţele care nu îi mai vin, precum şi jucăriile de care s-a săturat, pentru a înţelege că lucrurile se refolosesc şi nu trebuie aruncate sau risipite atât timp cât încă pot fi utile cuiva.
9.- În acelaşi sens, ne putem învăţa copiii să nu folosească mai mult decât au nevoie, explicându-le că la fabricarea fiecărui obiect se produce fum, iar fumul îmbolnăveşte animalele, plantele şi chiar pe noi.
10.- Atunci când organizăm o ieşire în aer liber sau o vacanţă la ţară, avem ocazia ideală de a le arăta copiilor ce înseamnă natura şi de ce ne este atât de dragă, iar ei au ocazia de a ne ajuta la pregătirea mâncării şi mai apoi la strângerea resturilor.

11.- Putem creşte plante şi flori împreună, chiar dacă locuim la bloc: copiilor le place să le stropească (fetiţa mea adoră să-şi ajute bunica la udat ghivecele) şi învaţă cum cresc acestea şi cum ne dau aer proaspăt. Iar dacă mergem la o acţiune de plantare a copacilor, pentru copii va fi probabil o aventură minunată.
12.- În parc sau în grădină, dar cel mai bine în timpul unei excursii la ţară avem ocazia de a face cunoştinţă cu multe insecte: buburuze, fluturi, păianjeni, gândăcei, greieri şi libelule… Nu toate sunt periculoase sau dăunătoare, iar copiii sunt încântaţi să le descopere sau să le ia în mână (buburuzele sunt preferatele Dianei, mai ales când se plimbă pe mâna ei). Dacă îi învăţăm să le «mângâie» şi să nu le lovească (le doare şi pe ele) sau omoare, copiii vor fi mai respectuoşi cu toate animalele pe viitor.
13.- Pacheţelul pentru şcoală poate fi alcătuit astfel încât să nu producă deloc deşeuri. Cum e posibil? Un experiment canadian la care au participat elevii mai multor şcoli ne dă câteva idei:

•  să nu le dăm copiilor mai multă mâncare decât vor consuma efectiv
•  să aşezăm alimentele în recipiente reutilizabile în loc de a le înveli în folie de aluminiu, de plastic sau în şerveţele din hârtie
•  dacă sunt necesare tacâmuri, să le folosim pe cele din metal, împreună cu şervete din pânză
•  să folosim o gentuţă sau o cutie pentru alimente în locul pungilor de plastic
•  să evităm alimentele ambalate în porţii individuale (brânză topită, iaurt, biscuiţi, sticluţe de suc etc.) Stiu ca unii dintre parinti or sa zica ca de ce sa chinui doamne fereste copilul…Nu-i chinuiti ii invatati sa se respecte pe ei in primul rand si in al doilea rand natura…

Te-ai gandit vreodata ce se intampla cu gunoaiele pe care la arunci la cos? Majoritatea materialelor pe care le aruncam sunt fie arse in incineratoare, fie aruncate in locuri speciale, in pamant, numite gropi de gunoi.Dar aceste actiuni afecteaza mediul.

Gropile de gunoi, cel mai obisnuit mod de depozitare a gunoaielor, acopera spatii din ce in ce mai mari si mai valoroase. In acelasi timp determina poluarea aerului, a apei si a solului, prin emisii de dioxid de carbon(CO2) si de metan(CH4) in atmosfera si prin patrunderea substantelor chimice in pamant si in apa freatica. Toate acestea afecteaza, la randul lor, sanatatea oamenilor, a plantelor si a animalelor si contribuie la schimbarile climatice.

Prin deseuri se irosesc materialele prime: daca materialele se recicleaza, nu mai e nevoie sa le preluam din mediul natural si sa le prelucram, eliminand poluarea produsa de aceste activitati. Numai in UE se arunca anual 1.3 miliarde de tone de deseuri – dintre care circa 40.000.000 de tone sunt substante periculoase. Mai adauga la aceasta cifra alte 700.000.000 de tone de deseuri provenite din agricultura si vei vedea ca tratarea si eliminarea acestor materiale – fara afectarea mediului inconjurator – este o mare problema.E foarte posibil ca aceasta problema sa devina si mai grava. Se estimeaza ca pana in 2020, deseurile menajere ar putea creste cu 45% fata de 1995. Toti trebuie sa contribuim la reducerea deseurilor, la refolosirea si la reciclarea materialelor.

Gandeste-te bine inainte de a cumpara ceva!

Cate ambalaje a trebuit sa rupi pana sa ajungi la obiectul pe care l-ai cumparat? Circa 50% din gunoiul aruncat la cos este hartie de ambalaj. In fiecare an, europenii produc, numai din ambalaje, gunoaie echivalente cu de 4000 de ori greutatea turnului Eiffel.Ce poti face tu?Reducerea deseurilor nu inseamna renuntarea la cele necesare, ci doar un mod chibzuit de a face cumparaturi. Nu cumpara decat ceea ce iti trebuie. Cata mancare arunci doar pentru ca ai cumparat prea mult din supermarket sau pentru ca nu ai reusit sa mananci tot, iar respectivul aliment a expirat?Uneori, nici nu merita sa cheltuiesti; apa de la robinet, bine filtrata, este la fel de buna ca apa imbuteliata. Nu trebuie transportata cu camioane care cunsuma combustibili si nici nu este ambalata.Si inca ceva: cand mergi la magazin, cumpara produse ecologice.

• Produsele cu eticheta ecologica produc mai putine deseuri si polueaza mai putin decat altele.
• Ambalarea poate fi evitata, daca iti cumperi mai putine fructe si legume, in loc sa pui un ciorchine de banane in punga de plastic si apoi sa mergi la casa.
• Verifica perioada de valabilitate a produsului pe care vrei sa-l cumperi si alege-l pe cel care este valabil mai mult timp.

Gandeste-te bine inainte de a tipari ceva!

Stiai ca in medie, fiecare cetatean european foloseste 20kg de hartie pe luna? Chiar ai nevoie sa tiparesti documentele sau e-mail-urile? Daca economisesti hartia, economisesti hartie si bani; prin reducerea cererii de hartie ajuti la salvarea padurilor si a habitatelor animalelor salbatice.

Refuza materialele publicitare

Poti lipi o eticheta pe cutia postala, prin care sa anunti ca refuzi materialele publicitare. Astfel de etichete se gasesc la posta si, in unele tari, sunt distribuite de consiliile locale.

Nu arunca nimic – refoloseste totul

Cand esti la supermarket, iti iei pungi automat? Se estimeaza ca aproape 750 de miliarde de pungi de plastic se folosesc in toata lumea in fiecare an, iar majoritatea lor ajung la cosul de gunoi.Cat timp este necesara pentru descompunerea naturala a unei pungi de plastic? 50 de ani?100 de ani? Sau 200 de ani? Raspunsul este: peste 200 de ani. Pungile de plastic sunt produse pe baza de petrol si nu sunt biodegradabile, astfel incat distrugerea lor naturala este un proces de lunga durata. Pe langa faptul ca sunt greu de distrus, odata ajunse in apa marii ele ucid broastele testoase, care le inghit crezand ca sunt meduze. Mai bine cumpara o punga solida, pe care o poti refolosi, din materiale naturale – bumbac sau pai – sau foloseste un rucsac. Unele supermarket-uri pun in vanzare ” pungi pentru toata viata” care pot fi folosite in mod repetat si care, in final, pot fi reciclate si treansformate in mobila!

ALTE FORME DE REFOLOSIRE A PRODUSELOR

• Reconditionarea – da canapelei tale un aer nou, la moda, in loc sa cumperi una noua.
• Reparatia – pune flecuri noi la pantofi, ca sa reziste mai mult.
• Solutii noi de utilizare – foloseste recipiente de plastic pentru depozitare sau scrie ciornele pe partea netiparita a documentelor vechi.
• Nu arunca la gunoi hainele, cartile, ucariile sau CD-urile de care nu mai ai nevoie. Da-le unor organizatii de caritate, prietenilor sau fa rost de bani vanzandu-le pe Internet.
• Nu cumpara baterii de unica folosinta: foloseste mai bine baterii reincarcabile.
• Ochelarii vechi sunt folositi adesea de organizatiile caritabile, care le distribuie locuitorilor  din tarile in curs de dezvoltare. 

Pentru alte solutii viziteaza link-ul Prietenii Planetei:http://www.foe.co.uk/living/pundsavers/top_tips_waste.html

Recicleaza!

Cat de des arunci pur si simplu lucrurile la gunoi? Ziarul de ieri, sticlele goale de apa si cutiile metalice de la bauturi pot fi refolosite sau reciclate pentru reducerea muntilor de gunoaie ale planetei.Reciclarea este prelucrarea deseurilor sau a gunoaielor, care astfel devin materii prime folosite in fabricarea unor produse noi.Exista multe feluri de “gunoaie” pe care le poti sorta in scopul reciclarii – hartie, carton, cherestea, cutii de aluminiu, recipiente si borcane de plastic si sticla, aparatura electrica, calculatoare si baterii vechi. Pentru reciclarea unei cutii de bautura racoritoare se consuma de zece ori mai putina energie decat pentru producerea uneia noi, iar fabricile utilizeaza mult maiputina energie pentru a produce hartie din ziare vechi, decat din lemn.

2003, “Nature” a publicat un studiu conform caruia . Un grup de cercetatori a afirmat recent ca rezervele principale de peste oceanic se vor epuiza pana in 2048. Aceasta este o cifra uimitoare tinand cont de faptul ca pescuitul industrial este un fenomen relativ nou, aparind abia la sfarsitul secolului 19.

Majoritatea tarilor au ignorant aceste avertizari, Alaska fiind singurul stat suveran dispus sa-si modifice maniera de pescuit industrial. Amenintata cu pierderea uneia din principalele activitati industrial, Alaska a inceput limitarea numarului de vase de pescuit, reducand cantitatea maxima de peste ce poate fi pescuita. Deasemenea, a inceput acordarea de subventii pescarilor.

Chiar daca Alaska a demonstrat ca, prin politici guvernamentale, se poate elimina atacul asupra oceanelor, politicile sale sunt exceptia de la regula. Doar 6% din cantitatea de peste pescuita la nivel global este obtinuta tinand cont de rata de reproducere a speciilor si de relatia lor cu habitatul in care traiesc. Mare parte din cele 6 procente sunt livrate de Alaska.

Pestii si alte animale marine ajuta la mentinerea ecosistemului oceanelor. Pestii mananca alge si mentin constant numarul microbilor. Pescuitul industrial accelereaza raspandirea algelor si a microbilor care sufoca recifurile de corali si creeaza “zone moarte” in apele de coasta, consumand rapid oxigenul. Cu alte cuvinte, distrugand echilibrul ecosistemului prin supra-pescuire se creeaza un cerc vicios din ce in ce mai daunator pentru oceane.

Problema consta in detasarea emotionala a oamenilor de oceane. Mare parte din oceanele Terrei raman neexplorate in timp ce alte planete sunt meticulous studiate. Oceanul este strain pentru majoritatea oamenilor devreme ce nu putem locui in el.

Ca in majoritatea problemelor cu care se confrunta mediul, educatia este cheia. Trebuie sa facem public efectele negative ale pescuirii industrial atat pentru mediul inconjurator cat si pentru economie. Cand 20048 va veni si majoritatea pestilor care se pescuisc in prezent vor dispare,va fi un soc atat pentru ecologisti cat si pentru pescari.Alaska a dat un exemplu: cheia problemei este cooperarea dintre oamenii de stiinta si pescari pentru a-si proteja interesele commune. Abia atunci s eva putea afirma: “Da, este destul peste in ocean”.

Guvernul Marii Britanii a aprobat construirea a patru eco-oraşe care vor fi finalizate în următorii şapte ani. Oraşele „verzi“ vor avea 10.000 de locuinţe construite după cele mai înalte standarde pentru protecţia mediului.

Guvernul englez a dat luna aceasta undă verde construirii a patru oraşe ecologice în Marea Britanie. Noile localităţi vor avea 10.000 de case, toate ridicate în conformitate cu cele mai înalte standarde de mediu, informează cotidianul britanic The Guardian.

Construcţia oraşelor va fi gata peste aproximativ şapte ani. Eco-oraşele vor fi localizate în Whitehill-Borden din Hampshire, în China Clay din Cornwall, în Rackheath din Norfolk şi în nord-vestul oraşului Bicester din Oxfordshire. Casele construite în noile localităţi vor fi eficiente din punct de vedere energetic, iar străzile vor fi dotate cu puncte pentru încărcarea maşinilor electrice.

Peste 40% din suprafaţa oraşelor va fi ocupată cu spaţii verzi. Vor fi construite foarte multe piste pentru biciclişti, iar accesul la mijloacele de transport în comun va fi facil. Având în vedere faptul că peste un sfert din emisiile de dioxid de carbon din Marea Britanie provin de la energia utilizată în locuinţe, noile clădiri din eco-oraşele englezeşti vor fi dotate cu panouri solare pentru producerea energiei casnice.

Facturi scăzute la energie

Clădirile vor avea acoperişuri vegetale, ce vor contribui şi la lărgirea ecosistemelor. Localnicii vor putea controla căldura şi ventilaţia din casele lor prin apăsarea unui singur buton, iar surplusul de energie îl vor putea trimite în reţeaua naţională. Clădirile magazinelor, ale restaurantelor şi ale şcolilor vor fi, de asemenea, eficiente energetic. „Eco-oraşele vor diminua efectele schimbărilor climatice. Acestea vor avea case moderne, cu facturi scăzute la energie “, a spus Gordon Brown, premierul britanic.

Oraşele ecologice au fost însă criticate încă de când Gordon Brown a anunţat planul de a construi 100.000 de case în cinci noi localităţi „verzi“, imediat după preluarea mandatului, în 2007. Multe grupuri contestă proiectul pe motiv că va afecta multe dintre zonele rurale ale ţării. Guvernul englez intenţionează să finalizeze construirea celor 10.000 de case până în 2016, urmând ca până în 2020, numărul comunităţilor ecologice să ajungă la 10.

O iniţiativă similară are şi primarul oraşului fracez Strasbourg, care a început construirea a două eco-cartiere. Primul eco-cartier va fi instalat în apropierea Rinului. Termenul de finalizare este 2011. Până atunci vor fi construite 700 de locuinţe, de asemenea, după cele mai înalte standarde de protecţie a mediului. Cel de-al doilea eco-cartier va avea 450 de locuinţe şi va fi gata în 2012.